Genul epic
Definiție
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare È™i culte, în proză sau în versuri, în care gândurile, ideile È™i sentimentele autorului sunt exprimate în mod indirect, prin intermediul acÈ›iunii È™i al personajelor antrenate în derularea evenimentelor plasate într-un anumit timp È™i spaÈ›iu. Genului epic îi corespunde, ca mod de expunere predominant, naraÈ›iunea.
Caracteristici
1. Autorul îÈ™i exprimă indirect ideile È™i sentimentele prin intermediul acÈ›iunii È™i al personajelor.
​
2. Are o acÈ›iune ce poate fi prezentată pe momentele subiectului literar È™i anume: expoziÈ›ie, intrigă, desfășurarea acÈ›iunii, punctul culminant È™i deznodământul.
​
3. Are personaje care săvârÈ™esc acÈ›iunea. Personajele sunt fictive, însă pot părea de multe ori reale È™i sunt rodul imaginaÈ›iei autorului.
​
4. Este prezent autorul. Se poate observa prezența naratorului prin folosirea verbelor la persoana a III-a (narator obiectiv) și persoana I (narator subiectiv).
​
5. Modul de expunere specific genului epic este naraÈ›iunea, folosită în relatarea faptelor ori evenimentelor în ordine cronologică. NaraÈ›iunea este completată È™i de descriere È™i dialog, iar uneori È™i de monologul interior, atunci când sunt povestiri de tip jurnal la persoana I.
Rolul modurilor de expunere în genul epic
1. NaraÈ›iunea are rolul de a dezvolta firul epic, mai exact de a relata ori prezenta întâmplările.
2. Descrierea este folosită în expoziÈ›ie în prezentarea cadrului È™i descrierea atmosferei, locul È™i timpul acÈ›iunii.
3. Dialogul are rolul de a caracteriza indirect, cu ajutorul limbajului, personajele. Dialogul asigură un dinamism aparte povestirii, prin schimbul de replici dintre personaje.
4. Monologul interior este o modalitate specifică prozei, atunci când un personaj analizează propriile stări sufleteÈ™ti. Vorbirea personajului cu sine însuÈ™i.
1. Povestirea
Specie a genului epic, în proză, în care sunt relatate fapte din punctul de vedere al naratorului, care este martor sau participant la evenimentul povestit. Povestirea este, de obicei, de mică întindere È™i relatează un singur fapt, cu personaje puÈ›ine.
2. Basmul
Denumit È™i poveste, împreună cu povestire, legendă È™i snoavă este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale. Basmul diferă de restul scrierilor fantastice, deoarece prezintă evenimente È™i personaje care posedă caracteristici supranaturale, fără a pretinde că acestea seamănă cu realitatea sau sunt chiar reale.
3. Schița
SchiÈ›a este tot o specie a genului epic, în proză, dar de dimensiuni reduse È™i cu o acÈ›iune restrânsă unde participă un număr mai mic de personaje. În schiță se redă o întâmplare scurtă È™i simplă, caracteristică a unui individ ori a vieÈ›ii sociale.
Jurnalul intim este o specie a genului autobiografic. Termenul provine din limba franceză veche, “journal”, care descinde din latinescul târziu “diurnalis”. O variantă a acestor jurnale literare, de regulă jurnalele intime ale unor scriitor, care formează o specie literară aparte a genului memorialistic.
4. Jurnalul
5. Nuvela
Nuvela este specia genului epic în proză care cuprinde schiță È™i roman, cu un singur fir narativ, È™i urmăreÈ™te un conflict unic în care puÈ›ine personaje sunt antrenate în derularea unor evenimente cu o intrigă foarte atent construită. Accentul se pune mai mult pe definirea personajului decât pe acÈ›iune.
6. Autobiografia
Este o relatare sub forma unei poveÈ™ti, aÈ™a cum s-a întâmplat, scrisă È™i prezentată la persoana I.
​
Romanul este specie a genului epic, în proză, de mare întindere È™i cu o acÈ›iune complexă care se desfășoară pe mai multe planuri narative. Într-un roman sunt prezentate personaje numeroase cu o personalitate bine individualizată È™i cu un destin ce este determinat de trăsături, de caracter È™i întâmplările ce formează subiectul operei.
7. Romanul
Este o povestire fabuloasă care cuprinde credinÈ›ele popoarelor antice despre originea universului È™i a fenomenelor naturii, în special despre eroi legendari È™i zei.
8. Mitul
9. Anecdota
Este o povestire scurtă în care se relatează un incident interesant, o scurtă poveste amuzantă ori un eveniment curios. Această specie a genului epic este întotdeauna bazată pe evenimente reale, cu oameni È™i personaje în locuri reale.
Scopul anecdotelor este de a exprima mai general nuvela în sine, pentru a forma o anumită trăsătură de caracter. O anecdotă este mai aproape de pilda povestirii, figuri geometrice umane È™i personaje himerice, dar se distinge de parabolă prin specificul său istoric. Nu este o metaforă, nu are nici morală.
Este o expunere scrisă sau orală, care relatează despre viața și activitatea unei persoane. Se poate referi la viața propriu-zisă a unei persoane. Autobiografia este o scriere al cărei autor este chiar subiectul.
10. Biografia
11. Memoriile
Memorii este o specie a literaturii autobiografice, în care evenimentele istorice sau de altă natură sunt recompuse pornind de la observaÈ›ii È™i experienÈ›e strict personale. Memoriile formează o subclasă a genului autobiografic.
Este o naraÈ›iune care ilustrează unul sau mai multe principii instructive ori noractive È™i care se deosebeÈ™te de fabulă prin captul că prezintă, în general, personaje umane È™i nu personaje animale, obiecte neînsufleÈ›ite sau plante, aÈ™a cum prezintă fabula.
12. Parabola
1. Balada
Specie a genului epic care înfățiÈ™ează ca un amplu poem narativ, fără să excludă È™i unele accente lirice, acolo unde, în general, se proiectează un eveniment istoric cu personaje din timpuri istorice ori din vremuri legendare sau fantastice.
Este un poem epic de mari dimensiuni în care sunt povestite fapte eroice, istorice sau legendare, ale unui personaj sau grup de oameni sau chiar ale unui popor. Sunt acÈ›iuni uneori ieÈ™ite din comun care se petrec în locuri ciudate È™i îndepărtate È™i unde participă personaje supranaturale sau extraordinare.
2. Epopeea
3. Fabula
Specie care aparÈ›ine genului epic È™i care reprezintă o scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul se identifică cu fenomene ale naturii, lucruri, animale, plante È™i satirizează anumite deprinderi, mentalități È™i greÈ™eli cu scopul de a le îndrepta.
Specie a poeziei epice de întindere relativ mare, care are caracter istoric, mitologic, eroic, filozofic, legendar. Aici se povestesc fapte mari ce sunt săvârÈ™ite de personaje însufleÈ›ite de sentimente nobile.
4. Poemul
Apartenența la genul epic -eseu
Genul epic reprezinta totalitatea operelor literare in care autorul isi exprima in mod indirect ideile si sentimentele prin intermediul actiunii si personajelor.
O astfel de opera este si ,, …x…” scrisa de ….y… .
Pe de o parte , o caracteristica specifica ce poate argumenta incadrarea textului in genul epic este prezenta naratorului subiectiv/obiectiv, care nareaza la persoana I/ a III-a (2-3 exemple de verbe ).
Pe de alta parte, un alt element care justifica incadrarea acestui text in genul epic este prezenta personajelor pe seama carora sunt puse fapte si intamplari. Personajul principal al fragmentului este ….nume.., caracterizat direct de catre natrator si/sau de celelalte personaje (2-3 ex), cat si indirect prin intermediul comportamentului/ limbajului/ vestimentatiei din care reiese……..(o trasatura de caracter; ex:inteligenta; intelepciunea) ….. .
In plus, intamplarile sunt incadrate spatio-temporal, care sugereaza locul…..si timpul……….. in care s-a petrecut actiunea.
De asemenea, intamplarile sunt prezentatr gradat, respectand momentele subiectului. (scurt rezumat 20-30 cuvinte).
Prin toate acestea, opera ,,……” apartine genului epic.